Iubește fiecare centimetru al femeii din fața ta

Dacă ai ales-o să fie parte din viața ta, iar ea a acceptat și, la rândul ei, te-a ales pe tine, atunci iubește fiecare centimetru al ei. Nu rata nimic!

Iubește-i părul pentru că mereu miroase frumos și-i oferă feminitatea ce-ți place ție atât de mult.

Iubește-i urechile pentru că te ascultă atunci când ai nevoie să te descarci de balastul unei zile nefaste.

Iubește-i ochii pentru că-i strălucesc atunci când te văd și-ți permit să îi vezi în suflet de fiecare dată când ești nesigur de ea.

Iubește-i nasul pentru că te miroase de la o poștă atunci când nu ești în apele tale.

Iubește-i gura pentru că te sărută pasional ori în joacă, pentru că-ți vorbește despre ea, pentru că de acolo izvorăsc vorbele bune, de încurajare ori glumele ce te fac să râzi. De cele mai multe ori, gura este portavocea sufletului.

Iubește-i gâtul pentru că atunci când îl săruți i se face pielea de găină.

Iubește-i umerii pentru că, alături de ai tăi, vă poartă greutățile până le rezolvați. Și pentru că e tandru să-i săruți.

Iubește-i sânii pentru că-i accentuează și mai mult feminitatea și pentru că nu te poți abține să nu-i mângâi ori săruți. Iubește-i și pentru că vă vor hrăni, la un moment dat, rodul iubirii voastre.

Iubește-i abdomenul pentru că-ți sprijină capul, fiindu-ți pernă, atunci când vrei să privești cerul.

Iubește-i cea mai feminină parte, distincția de bază dintre tine și ea, pentru că-ți oferă plăcerea de care ai nevoie.

Iubește-i fundul pentru că-ți place să-l privești și atingi și pentru că-ți place ”pe la spate”.

Iubește-i picioarele pentru că fug după tine atunci când începi să te îndepărtezi și pentru că te fac să exclami.

Iubește-i pielea pentru că o îngrijește și pentru că mereu este fină și miroase a trandafiri, ciocolată sau alte arome.

Și nu uita să-i iubești emisferele cerebrale pentru că te stârnesc, te trezesc din amorțire, te împing să vrei mai mult de la tine, pentru că nu te fac de rușine atunci când ieșiți în lume.

Ea este motivul pentru care, astăzi, sunt un bărbat mai bun

Iubesc femeia alături de care îmi încep ziua – înainte de duş, spălat pe dinţi, făcut părul şi îmbrăcat, o văd pe ea. Şi chiar dacă pe faţa adormită nu mi se citeşte zâmbetul, el este mereu în suflet, prezent la datorie. O iubesc şi când mormăie dimineaţa că-mi sună alarma şi când se enervează că nu mă trezesc – e chiar amuzantă când se enervează că, deşi strigă la mine de zece minute să mă trezesc, eu zac încă în pat.

O sărut şi abia apoi plec spre locul de muncă, altfel aş simţi că-mi lipseşte ceva – urmele buzelor ei. O iubesc şi când îi ia o oră şi jumătate pentru a se pregăti să meargă la facultate ori să ieşim în oraş – deşi nici asta nu se vede pe chip, căci simt că mă apucă pensia până îmi spune să plecăm.

O iubesc pentru că mă înţelege aşa cum prea puţine au făcut-o de-a lungul timpului, fără să mă judece. Când greşesc recunosc şi niciodată nu i-am greşit grav, dar o iubesc în acele momente pentru că ştie să mă pună la punct şi să-mi arate calea aia corectă. O iubesc pentru că ştie cum să fie demnă de calitatea de femeie, pentru că, deşi ar putea, nu-şi pune în valoare sânii pentru a se face remarcată. Îmi poartă de grijă, deşi uneori devine cicălitoare şi pentru asta o iubesc – alături de ea şi dacă aş vrea, nu aş putea muri de foame, frig sau somn.

O iubesc pentru că mă susţine, iar dacă nu ştie cum să verbalizeze susţinerea, i-o citesc în ochi. Nu m-a tras în spate, ci mereu m-a încurajat să merg înainte dar să fiu atent la drum – nu tot ce zboară se mănâncă. O iubesc pentru că atunci când suntem în dormitor, doar noi doi, fără haine şi lumină, nu are prejudecăţi – ne împlinim dorinţele şi apoi zâmbim satisfăcuţi. Şi când face ea de mâncare, o iubesc printre farfurii, carne de pui, ardei gras, cartofi, condimente.

O iubesc pentru că ştie cum să mă iubească, cum să îmi trezească şi cel mai adormit interes, cum să mă trezească, cum să mă adoarmă, cum să mă asculte, cum să-mi vorbească – face totul din suflet şi cu suflet.

O iubesc pentru că este motivul pentru care sunt un bărbat mai bun!

Fă-mă să mă simt iubită – din confesiunile unei femei hotărâte

Dezbracă-te!

Nu doar în sensul literar (deși, care ar fi la fel de fantastic). Îmi plac bărbații care au îndrăznit să îmi arate și părțile vulnerabile – spun că au îndrăznit pentru că este un act de curaj și tărie. Nu am nevoie de eroi infailibili. Vreau să te văd așa cum ești tu – cu lucrurile tale extraordinare, cu cele rele, cu cele stupide. Nu înseamnă că vreau să cunosc în detaliu toate indiscrețiile vieții tale – vreau să știu doar ce anume determină zborul sufletului tău (și să pot să îți ofer încă o pereche de aripi). Vorbește cu mine, împărtășește cu mine ceea ce te bucură, supără ori enervează, iar dacă uneori nu voi înțelege sau nu voi fi de acord, nu îți fie teamă să te deschizi în fața mea.

Spune-mi că sunt frumoasă!

Și nu, nu e vorba despre a mă liniști spunându-mi că „fundul meu nu e chiar atât de mare” în rochia mea nouă. Nici despre faptul că mă prinde noua mea tunsoare. Desigur, mă bucur când aud asta, dar sufletul mi-e și mai plin de fericire atunci când apreciezi lucrurile care nu au nimic de a face cu fizicul meu: pasiunile mele, interesele mele ciudate, prietenii mei, rănile mele, eșecurile și victoriile mele.

Arată-mi că sunt parte din viața ta

Noi, femeile, adorăm să povestim istorii întregi, însă cu tine nu am nevoie de conversații interminabile. Ține legătura cu mine și arată-mi că sunt parte din viața ta, nu doar cineva cu care te întâlnești pentru cină sau când nu ai cu cine ieși la bere. Adu-ți aminte, din când în când, de ceea ce mă bucură. Dacă știi că îmi place natura, rupe-ți din timpul tău pentru o plimbare prin pădure. Nu mă neglija – din când în când, adu-mi o floare, așa, fără motiv sau trimite-mi un mesaj cu un citat al autorului meu preferat. Arată-mi că lucrurile mele sunt importante pentru tine – la fel voi face și eu.

Lasă-mă să plâng și să mă plâng

Pentru că uneori voi intra în panică. Voi plânge, în timp ce mă voi afunda în cel mai întunecat colț al casei. Nu-mi spune că sunt o plângăcioasă ori că nu e chiar așa grav – nu ai de unde ști tu. Chiar dacă nu știi dacă lucrurile vor fi bune ori nu știi ce mă supără (pentru că nu vreau să îți spun atunci), te rog să mă iei în brațe, să-mi săruți ochii înlăcrimați, să-mi asculți fricile. Ai putea să-mi faci ceva de mâncare, așa cum știi tu, ori să îmi cânți o melodie tâmpită care știi că mă amuză sau să mă ajuți să dorm jucându-te cu mână prin părul meu.

Nu am pretenția ca tu să-mi rezolvi problemele, ci să înțelegi ce mă întristează și să rămâi lângă mine!

Lasă ușa întredeschisă

Știu că atunci când lumea începe să devină prea apăsătoare, la rândul tău te retragi în colțul tău. Te înțeleg și îți voi respecta dorința. Îți cer doar să lași ușa întredeschisă, să îți văd chipul frumos din când în când. Nu te voi deranja, nici măcar un sunet nu voi scoate. Vreau doar să mă asigur că știi că sunt acolo în cazul în care vei vrea să vorbești cu cineva. Dacă îți pasă de mine, nu mă da la o parte, ci lasă-mă să stau prin preajmă. Astfel voi ști că îmi recunoști iubirea și grija pe care ți le port.

Dacă erai un bărbat atât de deştept precum pretinzi, nu m-ai fi făcut niciodată geloasă, ci i-ai fi făcut pe alţii geloşi pentru că mă ai… Avut…

   

Dacă erai un bărbat atât de deştept precum pretinzi, nu m-ai fi făcut niciodată geloasă, ci i-ai fi făcut pe alţii geloşi pentru că mă ai…Aveai…                                               Eu nu am aruncat priviri chemătoare în stânga şi în dreapta, nu am lăsat niciodată să se înţeleagă că aş fi dispusă să flirtez aiurea cu bărbaţi pe care abia i-am întâlnit doar ca să te fac pe tine gelos. Eu am fost mereu conştientă că în iubire poţi pierde chiar dacă iubeşti. Poţi pierde dintr-o prostie copilărească sau un joc de orgoliu care tot cere să fie hrănit. Crezi că eu n-aş fi putut să mă joc cu minţile altora şi cu sufletul tău lăsându-l să se frământe şi să se întrebe? Eu nu sunt genul. Eu preţuiesc ce am lângă mine şi apreciez tot ce am primit de la viaţă, poate chiar mai mult decât ar fi cazul uneori pentru că ştiu că nemulţumiţilor li se ia darul, iar viaţa te lasă cu sufletul gol când ţi-e lumea mai dragă.                                               Tu le-ai luat pe toate la rând. Le-ai oferit zâmbete largi şi complimente dulci. Le-ai admirat din cap până-n picioare pentru că, nu se ştie niciodată, poate se iveşte vreo aventură, aşa-i? Asta numeşti tu a fi ,,bărbat deştept”? Ce proastă am fost. Sau din contră. Tu ştii mai bine ca oricine ce înseamnă să fii sorbit din priviri şi cât de slab trebuie să fii ca să nu le rezişti. Eu ştiu mai bine ca tine ce înseamnă să oferi un refuz vânătorilor de aventuri, ignorându-i total. Dar asta e, nu toţi au respect de sine şi nu toţi au respect pentru persoana pe care o au alături, aşa-i?                                               O femeie care iubeşte şi respectă bărbatul de lângă ea, îi va face pe toţi invidioşi. Aşa ar trebui să facă astfel şi un bărbat care iubeşte, dar unii sunt mai slabi de felul lor şi nu pot rezista tentaţiei de a se juca puţin cu sentimentele. Unii pierd copilăreşte, deşi iubesc. Dar pierd pe drept.