N-am nevoie de un “te iubesc”, am nevoie de prezența ta.

Cuvintele sunt frumoase, când le auzi parcă crezi în ele și consideri că se vor transforma în fapte. Poate fi o iluzie sau poate fi realitate. Așa este și în dragoste: poți spune te iubesc pentru că simți sau poți spune te iubesc pentru că nu vrei să-ți rănești partenerul de viață.

Când iubești o femeie și decizi să-ți împarți viața cu ea, o iei cu toate amintirile și rănile ei, cu care probabil tu nu ai legătură dar trebuie să le respecți. Din dragoste ea va învăța să creadă din nou în oameni și va realiza că tu ești diferit față de ceilalți, că povestea voastră se poate transforma în magie și că tu chiar o vrei în viața ta. Da, nu este suficient un te iubesc, nu este suficientă o floare cum nu este suficient faptul că voi sunteți într-o relație. Când vrei un om lângă tine, când crezi că-l iubești, trebuie să privești în sufletul tău și să te întrebi ce ai face pe el, cum ai putea să o surprinzi, cât de des te gândești la el, cum să o faci să râdă de bucurie! N-ai nevoie de un te iubesc, ai nevoie de prezența omului pe care l-ai ales ca jumătatea ta. Cuvintele rămân cuvinte! Degeaba spui că o iubești dar când sunteți amândoi ești absent, degeaba spui că-l iubești dacă nu-l asculți și nu-i oferi sprijinul de care are nevoie.

Faptele descriu iubirea, cuvintele o hrănesc doar cu iluzii și promisiuni ce riscă să rănească pentru că la un moment dat realizăm că am fost păcăliți și părăsiți în momentele în care aveam nevoie. Degeaba spui îmi pare rău că ai trecut prin asta dacă nu-ți vine să o îmbrățișezi, degeaba spui că îți este dor de el dacă nu faci ceva pentru a-l vedea, degeaba ne păcălim și ne spunem că iubim dacă dragostea bate pasul pe loc și între noi doi se așează indiferența, monotonia și lipsa de interes.

PS: iubiți cu adevărat și nu lăsați ca rănile de ieri să strice prezentul.

Când iubești un om, lași armele jos, renunți la mândrie și plângi lângă el.

Când iubești un om, îl sprijini, îi asculți dorințele, îi hrănești speranțele și încerci să-l ajuți cum poți.
Când iubești un om, iubit sau prieten, nu-l judeci, nu-l tragi la socoteală, încerci să-l înțelegi și să-l sfătuiești. Nu vei încerca să-l schimbi sau să-l faci de râs în fața prietenilor. Nu vei pune pe masă griji sau secrete ascunse sub apropo-uri deplasate.
Când iubești un om, devii incert și firav, pentru că te simți legat și orice s-ar întâmpla, te simți responsabil, te simți puternic și realizezi că fericirea trebuie protejată și întreținută.Nu mi-am dorit niciodată să trăiesc un basm; mama întotdeauna a avut multe prietene, așa că am crescut printre tot felul de povestiri. Trăiri frumoase, trăiri neplăcute, povești de dragoste trăite în taină sau afișate oriunde și oricum.
Nu există cuplul perfect; există cuplul potrivit. Să ne înțelegem din priviri, să uităm supărarea peste noapte, să ne retragem într-o lume a noastră, să ne bucurăm de clipele împreună, să fim doi opuși care au decis să se unească pentru a face ceva frumos.
Domnișoarelor, îndrăgostiți-vă de cei care vă respectă cu adevărat și nu vă trageți sufletul la răspundere: iubim fără motiv, din dragoste facem nebunii. Dragostea este ca un război: justifică mijloacele. Bărbatul potrivit trebuie să vă respecte, să vă înțeleagă, să aibă timp pentru a vă asculta, să aibă timp pentru o plimbare, să vă surprindă cu un trandafir într-o zi normală, să vă sărute fruntea, să vă fie iubit, prieten și frate.
Dragostea nu înseamnă perfect, înseamnă fericire.
Când iubești, te pierzi în ochii persoanei iubite.

Prefer să fiu o femeie complicată decât să depind de un bărbat; prefer …

să spun ceea ce gândesc decât să fiu judecată pentru ceea ce nu sunt; prefer să iubesc puternic și fără milă decât să pierd șansa la fericire. Prefer să sufăr decât să stau ascunsă de peripețiile vieții. Prefer să mă aranjez pentru mine decât să permit altora să-mi spună cum ar trebui să mă port sau să mă îmbrac. Prefer să am în jurul meu doar oameni de încredere decât să fiu înconjurată de oameni care mai devreme sau mai târziu îmi vor spune adio. Prefer să aleg cu inima, întotdeauna am făcut-o, deși știam că consecințele nu le voi putea evita. Prefer să mă impun decât să tac. Prefer să ascult atunci când nu știu, prefer să fac ce-mi place și ce mă face fericită, am ales să nu mai dau prea multe explicații și să nu mai sufăr pentru vorbe spuse fără rost. Prefer să fiu o doamnă, prefer să-mi clădesc viața și să nu pierd timp prețios criticând alegerile și faptele altora. Prefer să fac mai mult și să mă aștept la mai puțin. Prefer să merg înainte chiar de m-aș târâ decât să renunț. Când cineva mă provoacă cu jigniri și comportamente neplăcute, nu mă înjosesc, nu voi face ca ei: prefer să tac decât să lovesc.

Dacă a fost sinceră, a fost criticată. Atunci a devenit indiferentă!

Întotdeauna am spus ce gândesc, cu riscul de a mă transforma într-un personaj negativ, cu riscul de a părea arogantă sau pur și simplu pesimistă. Întotdeaua am ales să fiu un om sincer, să nu-mi ascund sentimentele și să nu par perfectă. Nu cred că există oameni perfecți, nu cred că trebuie să-mi ascund sentimentele și nu suport oamenii lingușitori pentru că am învățat că oamenii care te susțin, o fac în liniște. Oamenii care se prefac, te cuceresc cu cuvintele și te lovesc când te aștepți mai puțin. De multe ori par retrasă, dar este modul meu de a evita discuțiile; când întreb pe cineva înseamnă că mă interesează. Dacă nu te întreb, atunci sigur nu ești important pentru mine. De multe ori risc să par cu nasul pe sus, doar pentru că nu bârfesc și nu mă bag peste viețile altora: am învățat că de multe ori oamenii nu fac diferența între un sfat și o critică, de multe ori se supără și nu înțeleg că ai vrut doar să le deschizi ochii, să-i aduci cu picioarele pe pământ, pentru că asta era datoria și ceea ce simțeai tu.

Când spui ceea ce gândești, riști să pierzi oameni dragi pentru tine. Oamenii nu mai apreciează sinceritatea, o consideră un defect și de multe ori, din păcate, o confundă cu invidia. Dacă încerci să ajuți, rareori ești înțeles și ascultat, de multe ori ești considerat invidios, răutăcios sau pur și simplu nu ești luat în serios. Fără să vrei te retragi, începi să-ți vezi de viața ta și să nu-i mai deranjezi pe ceilalți: nici atunci nu este bine! Te vor considera nepăsător, indiferent și orice altceva. De multe ori oamenii cred că ne cunosc, dar nu realizează cât de mult greșesesc. Oamenii se schimbă în timp, nu mai sunt cine eram acum un an și nici nu-mi amintesc cu ce am greșit acum doi ani. M-am acceptat așa cum sunt și mi-am interiorizat greșelile dar nu-mi pot petrece viața mergând înapoi, acceptând reproșuri. Cine vrea să înțeleagă, va înțelege. Cine continuă cu reproșuri și jocuri copilărești, va realiza că oamenii obosesc și la un moment dat nu mai dau explicații pentru că oricum nu sunt înțelese sau ascultate.

Nu mi-e teamă de singurătate,continuă...

'' - Nu mi-e teamă de singurătate,continuă.   Mi-e mai teamă să trăiesc amăgindu-mă,văzând realitatea aşa cum mi-ar plăcea să fie,şi nu cum este cu de-adevărat.''

Paulo Coelho-Adulter

Femeia care te-a iubit cu adevărat nu te va uita. Probabil te va trata cu indiferență dar o va face

pentru a păstra puțină demnitate și mândrie. O femeie părăsită întâi își organizează viața apoi plânge. Probabil îți va spune că nu mai vrea să știe de tine, că nu mai vrea să-ți audă numele dar … o femeie care te-a iubit cu adevărat nu-ți va vrea răul, chiar dacă ai făcut-o să sufere și ai părăsit-o din nou.

Dacă n-ai ales o doamnă și ai preferat să iubești o femeie arogantă și superficială, ai să primești doar vorbe urâte, comportamente deloc elegante și lacrimi de crocodil. Dacă ai iubit o doamnă, la un moment dat vei avea păreri de rău pentru că ea se va maturiza, va crește și va învăța lucruri noi. Chipul ei se va schimba, ochii ei vor fi din ce în ce mai strălucitori și cheful ei de viață se va întoarce după câteva săptămâni petrecute plângând. Da, o femeie plânge în primele zile, se ascunde în casă și n-are chef de nimic. Apoi, când furtuna a trecut, alege din dulap cele mai frumoase haine, își pictează buzele cu cel mai îndrăzneț ruj și pleacă la drum, înfruntând responsabilitățile și viața nouă care o așteaptă. O femeie matură nu urăște oamenii pe care i-a iubit, pur și simplu îi tratează cu indiferență deși când vor avea nevoie de ea, nu le va spune nu. Îi va lăsa să privească ce au pierdut, în timp ce ei se vor plimba cu ultima iubită, ea va trece pe lângă ei pășind decisă, ca și cum nimic nu s-a întâmplat.

Dragostea se termină dar întotdeauna rămâne respectul. Doar o adevărată doamnă va trata fostul iubit cu respect și se va retrage în liniște, lăsându-l să-și aleagă calea pe care o consideră mai atrăgătoare.

Domnilor, îndrăgostiți-vă de femeile de la care aveți ce învăța și pe care le puteți ajuta să crească. Alegeți femei modeste, nu căutați frumusețea și perfecțiunea pentru că seara, în pat, acestea nu țin de cald. O femeie cu inimă bună face viața mai ușoară și mai frumoasă. Cele care se bucură pentru o mașină și un portofel plin cu bani sunt cele care voi pleca cum veți da de greu.

Diferit ...

Cu păreri de rău, 
deseori m-am închis în lumea mea, m-am simțit judecată și am preferat să nu copiez faptele altora doar pentru a face parte dintr-un grup.

Din când în când, credeam că am greșit, că ar fi trebuit să ascult părerile altora, să-mi modelez caracterul după spusele lor, să trăiesc mai mult clipa, să nu mă gândesc la consecințe, să nu mai fiu o fire atât de responsabilă și să pretind mai mult.
N-am reușit. Am făcut bine? Cine știe. 
Știu doar că astăzi mă cunosc mai bine, mi-am înțeles sufletul, am învățat să-mi prețuiesc calitățile, să nu mă mai ascund după părerile altora, să fac ceea ce cred fără să dau socoteală pentru că  sunt un om liber. 
Sunt un om cu reguli proprii, cu idealuri în viață, cu vise, cu secrete, cu slăbiciuni, cu un trecut din care am învățat, cu un viitor pentru care lupt și un prezent în care aleg să fiu diferit/ă de ceilalți.

A trebuit să plec de lângă cei care nu m-au acceptat și s-au mulțumit cu bârfe copilărești. A trebuit să plec cu lacrima pe obraz și nimeni nu m-a oprit. A fost dureros, am vrut să aud doar un “Mai stai, mai rămâi!”

Etalează-ți inima, nu trupul.

Mi-a spus cineva: “Îmi place să dau mințile bărbaților peste cap.”
I-am răspuns: “Și mie. Îmi place să cuceresc inima unui bărbat prin modul meu de a fi, prin greșelile mele. prin stângăcia mea, prin modul meu de mă rușina în fața complimentelor, prin ridurile și imperfecțiunile chipului meu, prin dorința mea de a mă simți protejată. Îmi place să-i dau mintea peste cap prin modul meu a fi, cu capul în nori și întotdeauna visătoare. Îmi place să-l surprind privindu-mă în timpul nopții, îmi place să-i ofer tot ce am mai bun și să-i arăt tot ce am ascuns de ceilalți.”
“Nu ai înțeles, eu mă refeream la a-mi etala frumusețea: corpul, chipul și trăsăturile.”
“Cum… Și inima?”
Da, chiar nu înțelesesem punctul ei de vedere care, evident, nu era și al meu.

Diferente ...

Dintre noi doi, aș vrea să fiu eu cea care pleacă și te lasă singur, cea care nu-ți răspunde la telefon, cea care te lasă să te îngrijorezi, cea care are nevoie de liniște pentru a se descărca de nervi, cea care îți spune că ești un deranj, cea care te ignoră și te bagă în seamă când are chef, cea care se distrează cu prietenii deși abia ne-am certat.
Între noi doi există un ocean plin cu “eu pot” și “tu nu”. Un ocean în care eu mă pierd și tu găsești întotdeauna o scăpare. Dintre noi doi, aș vrea să fiu eu cea puternică și tu cel sensibil; aș vrea să plâng mai puțin și să-ți mai refuz câte o îmbrățișare. Să reușesc să rămân supărată, să nu-ți zâmbesc imediat. Să reușesc să par nepăsătoare, să te întrebi dacă m-ai pierdut și să-ți fie teamă de un viitor fără mine.
Vezi tu, împotriva acestor gânduri lupt zilnic, eu sunt un suflet de femeie, nu-mi este frică, aș pierde orice, m-aș lovi și m-aș ridica pentru o clipă de fericire.

La început vrei un bărbat frumos,...

La început vrei un bărbat frumos, apoi îți dorești un om bun, care să te iubească și să te aleagă pe tine.

Nu-mi pasă de aspectul fizic atâta timp cât omul care-mi este alături știe cum să mă surprindă, ceea ce mă face să râd și ceea ce mă face să plâng. Nu-mi pasă de culoarea ochilor, contează cum mă privește și câtă sinceritate și bunătate ascunde în suflet. Mama întotdeauna mi-a spus: Tu ai nevoie de un om blând. 

La început fiecare tânără își dorește un iubit frumos, arătos, cât mai chipeș și atrăgător. În timp realizezi că nu contează aspectul exterior, acesta nu-ți oferă încrederea de care ai nevoie și susținere în momentele grele. N-am nevoie de un bărbat care să atragă privirile altora, am nevoie de un om care să mă iubească așa cum sunt și să lupte cu mine împotriva monotoniei și a timpului.

Nu caut bărbatul perfect dar caut omul cu care pot merge pe același ritm, o persoană pozitivă și cu zâmbetul pe buze, care să alunge tristețea care mai apare din când în când pe chipul meu, un om care să aibă timp pentru o îmbrățișare, un om cu care să călătoresc și de la care pot învăța ceva. Vreau un om care să mă aleagă pe mine, în fiecare zi, în fiecare dimineața și seară.

Nu-mi doresc un bărbat perfect ci un om cuceritor, fermecător prim modul lui de a fi. Nu mă interesează câte ore petrece la sală, contează câte ore petrece ținându-mă în brațe.

Când iubești o femeie, trebuie să-ți asumi o mare responsabilitate. Dacă o iubești, o vei proteja de orice și o vei asculta în momentele mai grele. Nu este ușor să iubești o doamnă, de multe ori între voi va exista mândrie dar amintește-ți că cea mai frumoasă victorie este iubirea. Stimat domn, oricine se poate îndrăgosti de chipul tău dar doar o doamnă se îndrăgostește de modul tău de a fi. Doar o doamnă va observa educația și respectul tău.

Ea și el: șah mat și jocul s-a terminat.

Mi-e dor. Mi-e dor de vremuri în care femeia era iubită cu tot cu defecte, când bărbatul care o iubea se pierdea în senzualitatea și fragilitatea ei. Am obosit să cerșesc iubire, este cuvântul acestei generații. În dragoste nu există perfecțiune dar trebuie să ai curaj pentru a iubi. Puțini reușesc să accepte, puțin reușesc să hrănească dorințele unei femei, să o susțină, să îi amintească cât de puternică este prin fragilitatea ei. Sunt femeie și deseori uit că am nevoie de tandrețe. Am ajuns să caut întotdeauna un scop ascuns, ca să mă protejez de un om care probabil vrea doar o aventură. Când începi o relație știind că este doar o aventură, îți clădești un zid și știi că nu poți merge mai departe; însă când te îndrăgosești, riști să pari nebună. Riști să pari disperată mai ales în fața unui bărbat care astăzi te iubește, mâine tace și poimâine îți spune că a greșit. Mi-e dor să primesc un buchet de flori fără un motiv anume, să fiu căutată, să mă simt femeie atunci când mă trezesc lângă bărbatul pe care-l iubesc și acesta îmi mângâie obrazul. Nu, nu sunt povești, este dragoste. O dragoste care nu se descrie în cuvinte, care se hrănește cu fapte. Sufletul îmi este sătul, nu mai vrea să audă promisiuni, își dorește pasiune, încredere, răbdare și libertate.

Bărbați sau femei, ce mai contează? Când iubim oferim tot ce avem. Când suntem iubiți, parcă aparținem cuiva. Este atât de frumos să știi că undeva în lumea asta mare, printre mașini și oameni triști, există cineva care te-ar aștepta o viață întreagă, care te iubește nu de dragul de a-ți spune asta, poate stă ascuns și îți respectă teama. Am devenit prea monotoni, parcă nu ne mai săturăm, întotdeauna căutăm ceva mai mult deși nu știm cum arată și ce ne-ar face mai fericiți.

Îmi e dor de bărbați care știu să te cucerească prin priviri, printr-o atingere, prin conversații. De cei care se bucură pentru bucuria ta, de cei care atunci când te simți tristă nu te lasă singură, așteptând să-ți treacă: ei rămân acolo, te ascultă și te îmbrățișează. Bărbații au o manie proastă: pleacă atunci când ne văd triste, supărate sau nervoase. Să te rogi de ei ca să rămână? N-are niciun sens.

Dragostea unui om nu este o certitudine.

Când un om reprezintă o certitudine în viața ta, atunci riști să-l pierzi. Când totul pare pus la punct și perfect, nimic nu mai este ca înainte. Atunci riști să te pierzi prin monotonie și să nu mai lupți pentru iubire. Cucerește-l în fiecare zi! Surprinde-o cu o floare, las-o fără cuvinte, imaginează-ți că pentru o zi sunteți din nou necunoscuți și trebuie să-i povestești despre tine.

Dragostea unui om nu este o siguranță. Iubirea apare fulgerător în sufletul unui om dar la un moment dat acesta obosește și așteaptă mici gesturi. Consider că cel mai frumos moment într-o relație este începutul. Când tu și ea sunteți necunoscuți, când el te surprinde cu un mesaj la care nu te așteptai iar tu simți fluturi în stomac când te pregătești pentru prima întâlnire. Îți amintești cum o priveai când îți povestea amintiri din copilărie? Îți amintești cum îl priveai când îți povestea despre prima căzătură? Erau priviri pline cu dorință, acel gând către infinit și acea voce lină care-ți spune: poate este pentru totdeauna.

Ca să fie pentru totdeauna, trebuie să vă cuceriți zi după zi, să vă surprindeți, să vă jucați cu pasiunea dintre voi, să fie chimie și să iasă scântei. Să fiți rebeli, să n-aveți o limită, să vă sărutați ca la început și să zâmbiți!

Mi-am strâns puternic visele în brațe.....

Mi-am strâns puternic visele în brațe de fiecare dată când am întâlnit o piedică, când cineva mi-a spus că sper degeabă, că n-am să reușesc. Am să vă dovedesc …

că pot să primesc de la viață tot ce merit. Nu cer nimic în plus, cer ceea ce mi se cuvine, ceea ce merit după ce am luptat și m-am sacrificat. Își vor aminti de mine toți cei care mi-au spus că nu pot, toți cei care n-au avut încredere în mine ca om. Își vor aminti de mine toți cei care m-au lovit cu păreri răutăcioase, care m-au dat la o parte cu un simplu gest și m-au considerat prea visătoare,  prea naivă și fragilă. Mă voi ridica și voi lăsa ca zgomotul faptelor să vorbească pentru mine.

La sfârșit voi aplauda doar oamenii care mi-au fost alături și care mi-au dovedit prietenie și încredere. Probabil pe parcurs oameni vor pleca din viața mea pentru a lăsa loc celor de la care am ce învăța, cei care mă pot face să cresc și să-mi înving teama, probabil voi plânge și inima îmi va rupe coastele  pentru a-mi ieși din piept, probabil voi înfrunta nenumărate furtuni până voi vedea visul meu îndeplinit. Am uitat cum este să nu crezi în tine, astăzi simt că pot și nimeni nu-mi va sta în cale. Voi da la o parte toți oamenii care mă țineau legată de un loc și de sentimente care nu meritau atâtea lipsuri și sacrificii. Voi purta prin lume învățăturile părinților mei, voi face nenumărate greșeli, voi urca în trenul fără destinație cu biletul plătit doar pentru dus. Voi spune adio celor care m-au învățat să fiu mai puternică decât ieri.

Luptă pentru visul tău! Doar tu poți!

Dacă vrei să mergi repede, mergi singură. Dacă vrei să mergi departe, mergem împreună

Dacă vrei să mergi repede, mergi singură. Dacă vrei să mergi departe, mergem împreună...

Trăim momentele de împreună cu intensitatea ultimei respiraţii. Sunt momente în care, bărbat fiind, te gândeşti ce poţi să oferi unei femei şi cum trebuie să fii, încât ea să fie la rândul ei fericită. Şi înţelegi că nu prea trebuie să gândeşti. Îţi dai seama, adunând experienţe, zeci de momente de relaţie, gânduri şi fapte, că lucrurile stau mult mai simplu, mai practic şi mai matur decât sunt. Transformăm o relaţie în relaţia vieţii fără a avea cu ce să o hrănim zi de zi. Şi nu, aici treabă nu are faptul că semeni cu tatăl ei, că o faci să râdă, că gătiţi dimineaţa împreună sau că intraţi seara în acelaşi dormitor. O relaţie adevărată cere mult mai mult decât atât. Și astfel se traduce și modul de a fi un bărbat adevărat. Sunt multe lucruri pe care un bărbat adevărat pur şi simplu nu le-ar face, pentru că nu şi-ar permite. Sau dacă le-ar face, ar recunoaşte, şi-ar învăţa lecţia şi a doua oară ar proceda corect. Ar tace şi s-ar gândi. Şi apoi ar cere iertare. Şi cu siguranţă nu ar da vina pe ea. Un bărbat adevărat e pe măsura a ceea ce poate face şi a ceea ce face. Cuvintele întotdeauna se leagă cu faptele şi asta e lege.

Într-o zi, el îți va da de înțeles că te iubește și că tu ești un om important în viața lui. Apoi pur și simplu va acționa. Va decide să tacă şi să ia viaţa aşa cum este ea, deci să facă. Să construiască o lume în care te vei simţi bine. Va şti să fie simplu şi tu la fel vei fi pentru că ambii aveţi acelaşi sânge roşu în vene. Uneori va fi departe, alteori aproape. Când va fi aproape, va cuprinde strâns. Fără momente ca în filme, fără cuvinte siropoase, gânduri poetice și amor de milioane. Te va ajuta, va avea grijă mai mult decât să spună nişte cuvinte, va fi acolo, creator şi om sigur pe sine, puternic şi bun. Pur și simplu el va fi acel om drag după care vei dori să mergi. Astfel vei şti că el e bărbat adevărat. Pentru că el te va lua de mână şi-ţi va spune cald într-o zi: dacă vrei să mergi repede, mergi singură. Dacă vrei să mergi departe, mergem împreună! Împreună!

Oamenii care ne citesc sufletul îşi vor găsi loc în inima noastră pentru totdeauna. Ceilalţi se vor rătăci un timp pe acelaşi drum şi vor fi plecaţi demult. Uneori, nu-i alegem doar noi, ci şi depărtarea, timpul, faptele. Este nevoie de depărtare pentru apropiere. Este nevoie de timp pentru veşnicie. Este nevoie de fapte pentru recunoaştere. Oamenii care ne citesc sufletul sunt cei mai adevăraţi. Găseşte pe cineva care te va face să înţelegi trei lucruri: unu, că acasă nu este un loc, ci un sentiment. Doi, că timpul nu se măsoară în ore, ci în momente. Şi trei, că bătăile de inimă nu sunt auzite, dar simțite și împărtăşite cu omul drag. Găseşte pe cineva care să te citească cu fiecare sărut şi care să ţi-o spună simplu: dacă vrei să mergi repede, mergi singură. Dacă vrei să mergi departe, mergem împreună!

Dacă vrei să mă iubești, trebuie să o faci bine!

Dacă vrei să mă iubești, trebuie să o faci bine! Să simt că sunt cea mai importantă, să simt că îți plac așa cum sunt…

să-mi furi respirația și deși trec anii, când te văd să am fluturi în stomac. Dacă vrei să mă iubești, vreau să-ți spun că nu va fi ușor dar am să-ți dăruiesc tot ce am mai curat în suflet. Am obosit să mai cred în promisiuni, vreau o iubire care să mă facă să uit de mine, să-mi dea inima peste cap. Dacă vrei să mă iubești, trebuie să mă iubești bine! Să mă privești cu dorință și pasiune, să mă săruți când ai chef și să nu o faci din obișnuință pentru că așa trebuie să fie. Să mă săruți pentru că-ți lipsesc buzele mele, pentru că-ți este dor de atingerea mea.

Vreau un om care văzându-mă să simtă că n-are nevoie de nimic altceva! Vreau o iubire rebelă, unde nu vorbești dar simți, o dragoste fără lanțuri! Vreau un om pentru care sunt hrană, un om care să mă privească în ochi și să mă invite în brațele lui. Nu-mi doresc monotonie, nu-mi doresc liniște. Fiecare om are nevoie de o dragoste furtunoasă, când privirea persoanei iubite te face să te simți dezbrăcat de gânduri și griji, când tot ce-ți dorești este ca ziua de mâine să nu fie doar despre tine ci despre voi!

Cred în iubire și o consider într-o altă sferă. A face dragoste cu o femeie nu înseamnă să o dezbraci în grabă și să ajungi unde ai vrut. Doar domnii fac dragoste. DA! Doar domnii fac dragoste, doar ei iubesc o femeie cu pasiune, doar ei o seduc din priviri și o fac să se simtă dorită. Da! Fiecare femeie își dorește să se simtă dorită, nu folosită. Când omul pe care îl iubesc mă dorește, atunci eu mă simt frumoasă, iubită și importantă!

Să știi un lucru, femeie, despre prima dragoste.

Să știi un lucru, femeie, despre prima dragoste. Nu contează cine a fost cu tine de la început, contează cine va fi cu tine până la sfârșit.

Prima dragoste nu se uită niciodată. O știu femeile, o știu și bărbații. Mai mult decât o știu, uneori și trăiesc pe propria piele emoția unei amintiri pierdute în timp. Da, prima dragoste contează pentru un bărbat și contează enorm pentru o femeie. Primul bărbat din viața unei femei poate deveni îngerul sau demonul ei pentru totdeauna. Sau pur și simplu poate fi omul de alături care odată a fost totul și acum e nimic. Ceea ce tăiești pentru prima dată rămâne. În suflet, în gând sau în iluzii goale, dar rămâne. Prima dragoste te învață cum să iubești sincer. E ca și cum un copil mic învață să meargă. Iar dacă înveți de la început corect, mai departe e mai ușor și mai frumos este. Iată de ce primul bărbat va defini puterea unei femei de a iubi sau de a urî pentru tot restul vieții. Iar dacă primul nu va fi și ultimul, într-o zi va pleca și rolul său se va termina aici. El a fost la început iar toate începuturile au un sfârșit.

După, vei gusta din viață și cu fiecare relație vei încerca o trădare, o iubire neîmpărtășită, o aventură de-o noapte sau un moment erotic. Așa sunt bărbații, diferiți. Deci așa vei fi și tu, diferită. Vei trăi aceeași emoție doar alături de cineva care cel puțin vei dori să fie ultimul. Iar emoția asta se va numi dragoste. Poate nu la fel de nebună ca prima, dar cu mult mai puternică, mai matură și responsabilă. Pentru că ea va fi dragostea vieții tale. Ea va conta și omul lângă care o vei trăi va conta. Asta nu o înțelegi de la început, e imposibil. Îți dai seama după ani de construcție a unei relații frumoase, după ani de înțelegere și ani de cunoaștere. Îți dai seama după ce ați trecut peste multe greutăți, dar ați rămas împreună. El a rămas alături de tine până la sfârșit.

Pentru că nu este vorba despre cineva care nu va lupta împreună cu tine, sau nu te va face să fii fericită sau tristă. E vorba să găsești omul care va sta acolo alături când îți vei șterge lacrimile, te va ține în brațe după ce vei cădea și care nu va ieși pe ușa din spate la prima problemă. Fericirea o poți împărți cu oricine. Dorințele la fel. Dar dragostea și nefericirea le trăiești lângă prea puțini oameni ca să poți să îi lași sau să nu te bucuri alături de ei. Prima dragoste trece. Cât nu ar dura, cât nu te-ar influența, dar trece. Doar dacă nu e și ultima. În restul cazurilor, ultima dragostea e mult mai importantă. Pentru că ea te poate face să uiți și de prima și de toate câte au urmat și să fii fericită. Sau nu.

Să știi un lucru, femeie, despre prima dragoste. Nu contează cine a fost cu tine de la început, contează cine va fi cu tine până la sfârșit. 

Când brațele tale o cuprind și o strâng puternic, atunci se simte cu adevărat iubită.

Când brațele tale o cuprind și o strâng puternic, atunci se simte cu adevărat iubită. O femeie fericită este o femeie iubită de un adevărat domn.

Consider că cea mai frumoasă parte din corpul unui bărbat sunt brațele. Ne amintesc de tatăl nostru, de acel sentiment de siguranță, de casă și susținere. Acel loc fără nume în care te poți ascunde și în care te simți cu adevărat protejată. Chipul, zâmbetul și fizicul atrag priviri, brațele și mâinile unui bărbat atrag dragostea unei femei. Când iubești o femeie trebuie să o iei în brațe, să o strângi puternic și să-i șoptești cât este de frumoasă și specială. Fă-o de multe ori, ea te va asculta și va realiza că merită iubire. Când îndrăgești o femeie, nu trebuie să-i spui că o iubești, trebuie să-i vorbești prin fapte și să o asculți. Ea îți va spune tot ce are pe suflet atâta timp cât o asculți, să nu o refuzi, să nu o alungi, să nu îi reproșezi slăbiciuni pe care ea încearcă să le ascundă.

O femeie fericită este o femeie iubită de un adevărat domn. El va pune pe primul loc fericirea ei și apoi restul lumii. Nu o va critica în public și acasă o va împăca cu un sărut. O va surprinde prin gesturi mici și simple, se va bucura de surprizele ei și va realiza că momentele petrecute împreună sunt cele mai prețioase. Mulți bărbați nu înțeleg că femeile nu vor întregul lor spațiu, vor ca timpul petrecut împreună să fie de calitate. Fiecare are nevoie de spațiu, dragostea nu înseamnă gelozie sau reproș dar trebuie să fie hrănită cu momente împreună, tandrețe și atracție. Când iubim ne înțelegem din priviri și de multe ori cuvintele sunt în plus. Când un bărbat întoarce spatele unei femei cu lacrimi în ochi, trebuie să se întrebe dacă o mai iubește. Când ne îndrăgostim durerea omului pe care îl iubim ne zguduie inima și am face orice pentru a-l vedea zâmbind.

Pentru a proteja o femeie n-ai nevoie de bani. Ai nevoie de dragoste și de mult respect. Ai nevoie de caracter și încredere în valorile cu care ai fost crescut. Trebuie să o respecți și să o cunoști, doar așa o poți proteja. Ce trebuie să faci? Să o iubești și să o protejezi, de restul se ocupă ea. Amintește-ți că este puternică dar sensibilă, că soarele o încălzește și vântul o dă peste cap, că deși vrea să pară indiferentă, este vulnerabilă când ascultă părerile celorlalți. Descoperă-i rănile și învaț-o să le ascundă, să le știți doar voi doi iar ea va aprecia susținerea ta.

Gelozia masculină. Mod de administrare, contraindicații și efecte adverse :)

Am mai scris despre gelozie. Chiar pe Avonspace. Și totuși primesc zilnic mesaje despre asta. Cum ultima dată am scris pe blogul meu despre gelozia feminină, mi s-a cerut un fel de drept la replică. 

Multe dintre cele care m-au “certat” pentru articolul anterior au spus: Și la bărbați e la fel!

Wrong.

Nimic nu e mai diferit decât gelozia la noi și la ele! Mai ales când e dusă la extrem: Gelozia femeii e o ciocănitoare enervantă. A bărbatului un urs amenințător.

Gelozia femeii e CIA. Investighează. A bărbatului e Înalta Curte: judecă și condamnă. 

Gelozia femeii e Casa Borgia. A nostră e mai din topor. 

Așadar, cum e cu gelozia masculină? 

Mod de administrare:

În primul rând NU e un lucru neapărat rău. Sunt clar 50 de nuanțe de gelozie!

Gelozia flatantă, ca un compliment este NECESARĂ. Femeia vrea să se simtă dorită și în acest fel. Din nefericire cele mai multe nu știu să administreze această gelozie incipientă și în loc să fie condimentul relației ea crește. În principal pentru că ea neagă sau vrea să o sufoce. Dacă din orice scenă de gelozie masculină femeia ar ieși cu o glumă și o noapte de pasiune, ne-ar fi mai bine tuturor. 

Metoda asta e bună dacă ai cu cine. 

Dacă nu, urmează faza violentă. Mai întâi în limbaj. Apoi în acțiuni. În final, violența fizică. 

Contraindicații: 

Femeia suspicioasă și caracterele independente.

Pentru că suntem bărbați, cred că ar trebui să ne administrăm singuri gelozia.

Să înțelegem că unele lucruri sunt bune doar în cantități mici. 

Să realizăm că femeile tind să fie paranoice și – dacă le privim ca pe niște suspecte de serviciu – s-ar putea ca modul cum le vedem noi să fie o imagine în oglindă a noastră. Hoțului de hoț îi e frică! Dacă mă bănuiește, mă înșeală! 

Efecte adverse:

Înstrăinarea. O femeie care are un bărbat foarte gelos are grijă CE vorbește cu el. În timp, ca să fie sigură, ajunge să nu-i mai spună aproape NIMIC. Iar o femeie nevorbită… vorbește cu alții. 

Patul devine un loc pentru… somn. Dacă o … la cap cu toate scenele, e puțin probabil să mai vrea și în sensul propriu.

Cel mai important efect advers e însă cel al profeției autoîmplinite. Știți conceptul? Când un lucru prezis se întâmplă tocmai pentru că a fost prezis. 

Așa e și cu gelozia masculină. O femeie îți greșește mai ușor când o acuzi de ce nu a făcut. Ceea ce poate să fie amuzant pentru cei care privesc din afară. Și foarte trist pentru tine. Care ai stricat exact ce voiai să aperi. 

Despre distanțe

Am scris mai demult despre relațiile la distanță. Într-o relație la distanță sunt fericiți toți patru. Mulți au râs, câțiva au înțeles.
Relațiile nu se împacă prea bine cu distanțele în spațiu și aproape deloc cu distanțele în timp.
La fel și pasiunile pe care adesea le confundăm cu ceva mai mult.
Prieteniile și iubirile însă, ni se tot spune că sunt altceva.
Dragostea, spun carțile siropoase, e așa… ca o condamnare pe viață 
Ca în bancurile cu o veste bună care e în același timp una rea. O să vă spun ca nu este.
Și e bine. Dreptul la a doua șansă ar trebui să fie garantat prin constituție.
Ne fascinează și ne sperie distanțele. Vrem să le cucerim, vrem să mergem până la capătul lumii. Dar dacă mergi suficient ajungi în locul de unde ai plecat. Lumea se termină unde începe. La fel ca viața. La fel ca dragostea. Noi suntem cei care se schimbă.
Despre distanțe…
Într-o baladă rock superbă a lui Alice Cooper (mulți nu știu că durul ăsta a avut și balade) versurile sunt aproape de teoria relativității: sunt în curtea din spatele casei tale, dar aș putea la fel de bine să fiu pe Marte.
Nu există distanță mai greu de traversat decat între două suflete care nu mai au ce să-și spună. Drumurile normale sunt din punctul A în punctul B. Cele între oameni au punctul de pornire la ambele capete. Ne întalnim sau nu la mijloc. Altfel ajunge A să trăiască până la confuzie în lumea lui B. Pleacă din sine. Iar toată ideea nu este să trăiești în lumea celuilalt ci să desenați împreună o lume a voastră.
Despre distanțe…
Despre distanțare. Despre oameni distanți.
Ne apropie tehnologia? Da. Uneori prea mult, de ni se văd toate defectele.
Adesea oamenii care se cunosc mai puțin se iubesc mai mult.
Când mi se mai povestește câte o despărțire, poate prea des, mi se spune că el sau ea s-au schimbat. Nu s-au schimbat, i-am cunoscut mai bine.
În relații se potrivește minunat deviza casei regale a Romaniei- Nihil sine Deo. Nimic fără Dumnezeu. Nimic fără dragoste.
Ce animal ciudat mai e și omul. Când e îndrăgostit poate să sape o linie de metrou pe sub Marea Neagră, iar când i-a trecut nu mai poate trece de oceanul de pe mijlocul patului.

Locul tău este lângă omul care te face să râzi, să te bucuri de viață, să uiți de griji.

Locul tău este lângă omul care te face să râzi, să te bucuri de viață, să uiți de griji. Locul tău este lângă omul

de care îți este dor. Cel care îți scrie un mesaj de dimineață, cel care are timp pentru tine și te ascultă, cel care se gândește la tine printre o mie de responsabilități, cel care vine se grăbește către casă doar de dragul tău

Doamnelor, există și bărbați atenți care au timp pentru voi și vă pot surprinde cu gesturi mici. Problema este că voi sunteți ocupate cu oameni care nu vă apreciează și vă consideră ca o certitudine. Există bărbați care pot explica lucrurile cu calm, bărbați de la care ai ce învăța și care nu te tratează cu superioritate. Există domni care n-au uitat ce înseamnă dragostea și pot lăsa stresul muncii în fața ușii, pentru a se bucura de familie. Doamnelor, nu pierdeți timpul cu persoane de la care nu aveți ce învăța, care nu vă ajută sufletește și nu vă oferă încredere și respect. Să nu credeți că veți rămâne singure, de multe ori este mai bine așa decât într-o relație care se transformă într-un război. Există bărbați cu suflet bun care iubesc femeia și o consideră demnă de respect; munca nu mai este o scuză, fiecare dintre noi are nevoie de o îmbrățișare și puțină susținere. Un cuplu înseamnă doi; înseamnă discuții, poveștiri, dragoste și răbdare. Educația unui bărbat se citește dintr-o privire. Un bărbat crescut într-o familie frumoasă va avea la rândul său o familie minunată și o soție fericită.