By Adam
Draga mea, fii perversă, căci îmi place la nebunie!
Fii perversă şi intră-mi în suflet fără să apuc să mă prind. Atât de perversă încât să mă descoperi fără să-mi dau seama că m-ai dezbrăcat complet.
Nu-ţi cere voie. Fă ce-ţi trece prin cap, foloseşte-ţi imaginaţia. E mult mai palpitant aşa.
Fii perversă şi scoate-mi sentimentele la iveală chiar şi atunci când le neg cel mai mult. Fă-mă şmechereşte, cu zâmbetul pe buze. Fă-mă să fiu prezent în viaţa ta, să nu chiulesc de la orele în doi, să învăţ să fiu bărbatul potrivit, dar fără să îţi impui dominaţia asupra mea, căci altfel mă prind şi nu o să mai ţină şmecheria ta.
Fii perversă şi bagă-mi minţile-n cap chiar şi atunci când îmi zboară prin alte locuri. Sau la alte locuri. Muşcându-te de buză, de satisfacţie, s-o faci! Mişcă-te lasciv printre temerile mele şi fă-le să dispară pentru totdeauna – şi bărbaţii au temeri, atunci când vine vorba de iubire, şi poate că-s mai mari decât cele care aparţin femeilor.
Fute-mi mintea încât să ştie doar numele tău, numărul tău de telefon şi chipul tău. Să nu recunoască decât prezenţa ta şi să se lipsească de alte prezenţe feminine. Fă-mă să-mi tremure genunchii şi când mă ţii de mână, şi când eşti în zona de mijloc. Lasă-mă să te privesc, să te admir, să te iubesc, să te vreau, să te simt din toate poziţiile.
Fii perversă şi fură-mi privirea chiar şi atunci când pun raţiunea pe post de paznic. Cu alte cuvinte, prosteşte-mă pentru binele meu şi al nostru. Ştiu că ştii cum s-o faci fără să mă prind.
Fii perversă şi aprinde-mi dorinţe ce nu se vor descoperite. Foloseşte-ţi toate armele, nu lăsa niciuna deoparte. E singura cale prin care vei putea să mă ai pentru tine.
Am nevoie de-o femeie care ştie să mă prindă în mreje, care ştie să mă aibă, să mă lase, să mă facă fericit, să mă facă să disper. De-o femeie care mă face să mă simt viu!